Ceață peste oraș și fum în plămâni. Ți-am scris numele pe o țigară și am fumat-o. Vine iarna, iar odată cu ea apari și tu. Apari în vise, apari în viețile lor și atât de neîntâmplător pe stradă. Hei fost cosmos, trăiești sau supraviețuiești? Nu îți e greu să privești luna și să nu te gândești la mine? Nu îți e greu să mă vezi în stările schimbătoare ale oamenilor? Nu îți e greu să faci parte din delirul altora, dar tu să nu-l simți? Să nu simți.

Vina mea sau a ta? A amândurora și a niciunuia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s