Atomii mei s-au tripat cu atomii tăi suficient. Acum e târziu. Prea târziu. Își amintesc de vibrațiile care îmi luau respirația și stările atât de dulci și haotice. Își amintesc, dar ai devenit doar un nume dintr-o listă. Nume care-mi stârnesc amintiri, dar care și-au pierdut esența. Străini cu refrene fredonate și zâmbete ascunse. Ai rămas în schițele mele. Încă respiri în propozițiile scrise cu o țigară-n mână și muzică pe fundal.

Mi-ai rămas inspirație.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s