Să nu mai spui că mă cunoști, pentru că nu e așa.

Dar tu mă cunoști?

Nu, dar eu nu pretind asta. Am un moment de maximă sinceritate, iar ce vezi tu e adevărata ”eu”. Așa sunt eu.

Ești foarte tare așa cum ești, continuă. Crede-mă. Poți să te arăți mai des.

Nu, nu pot.

Ba da, poți.

 Te apuc lacom și mă trezesc în furtuna ta. Mă las să cad, deși știu că o să mă doară. Dar nu mă interesează, vreau să împart momentul acesta cu tine. Vreau să-l facem memorabil și să ne amintim că ”a fost ceva”.  Vreau să fim noi poate pentru ultima dată. Îmi încarc celulele cu tine și te las să pleci fără să mă mai uit înapoi. 

Ești haosul perfect care-și caută tiparul.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s